Familia mea de prieteni și mesele împreună
Webinar Introducere în alimentația fără gluten și fără lactoză
(Only RO)
Din 2017 locuiesc împreună cu prietenii mei. Când m-am mutat eu, eram vreo 20 de persoane, dar azi suntem 32 + 1 copil, împărțiți în 3 case.
Suntem o comunitate, deși personal nu îmi place să folosesc cuvântul ăsta, fiindcă ceea ce am văzut în diverse documentare despre comunități nu prea seamănă cu stilul nostru de viață. Mie îmi place să o numesc familie de prieteni.
Din 2018 gătesc pentru ei fără gluten, fără lactoză și cu puțin zahăr, sau deloc. Printre noi sunt și persoane cu intoleranțe reale și reacții adverse la anumite alimente. Ei sunt primii pentru care am început să gatesc așa, deci primii supuși la tot felul de experimente culinare.

Au mâncat prăjituri tari ca piatra și mâncăruri fără gust, sau cu gusturi ciudate; într-o perioadă în care în comerț nu existau aproape deloc mixuri de făină fără gluten. Făceam totul în casă și uneori îmi lua o veșnicie. Îmi făceam mixuri din făină de orez, năut, mei, psyllium, încercări, eșecuri, multă improvizație.
Dar tot ei au fost cei care s-au bucurat sincer de primele prăjituri care erau cât de cât comestibile.
Nu cred că vreunul dintre noi ar fi crezut atunci că o să ajungem să mâncăm „normal”.
Sau că o să putem recrea aproape orice — fără gluten, fără lactoză — și să fie și gustos, iar acum aud adesea: "e mai bun decât originalul". 😂
Mâncam simplu atunci.
Salate cu pufuleți, orez cu legume, quinoa, hrișcă, mâncare de mazăre, tocănițe de legume, mămăligă, paste de porumb, fasole, ceaune întregi de legume — pentru că am avut și o perioadă fără carne. Nu ne prea înghesuiam la aluaturi că erau greu de făcut, iar prăjiturile erau majoritatea raw-vegane. Apoi, încet, am introdus pâinea fără gluten și apoi prăjituri— cu tot ce înseamnă asta: frustrare, teste, risipă, dar și satisfacția aia mare când iese bine.

Eram dispusă atunci să merg până în celălalt capăt al orașului doar pentru un ingredient care nu se găsea mai aproape, ca să iasă prăjitura sau ciocolata... Țin minte și acum bucuria primei prăjituri cu mere care a ieșit aproape de original.
Blatul era făcut doar din făină de orez, zahăr de cocos și psyllium. A fost un moment mic, dar mare: uite, se poate.

Azi, sincer, nici n-aș mai ști să o reproduc exact așa. M-am obișnuit și eu cu mixurile existente. Am lenevit, poate. Sau poate pur și simplu am evoluat.
Gătitul ăsta n-a fost doar despre rețete. A fost despre disciplină, grijă și atenție la ce băgam în corp. Despre informare, răbdare, adaptare, sănătate și a învăța că restricțiile nu sunt capăt de drum, ci uneori începutul unei creativități neașteptate.
Pentru cei care sunt la început de drum, pentru cei care tocmai au primit un diagnostic, pentru cei care gătesc pentru alții și se simt pierduți, am creat un webinar de introducere în alimentația fără gluten și fără lactoză.
Nu este despre perfecțiune.
Este despre bazele bine informate, greșeli frecvente, ce să înlocuiești, ce să nu complici inutil și cum să îți faci viața mai ușoară.
Este, într-un fel, ceea ce mi-ar fi plăcut să existe în 2018.
Și ceea ce ofer acum mai departe, dintr-o experiență trăită, nu doar citită.
Dacă ai rămas până aici să citești, te invit în data de 11 februarie (miercuri) de la ora 19 pe ZOOM la Webinarul: “Introducere în alimentația fără gluten și fără lactoză”. Aici găsești și formularul de înscriere cu mai multe detalii și îmi poți pune întrebări la care voi răspunde în cadrul webinarului.
Dacă simți că e pentru tine, te aștept cu drag. 💛



